Coasta lui Apollo. Jurnal de scriitor (Romanian edition)
8 Angebote vergleichen

Lieferung aus: Deutschland, E-Book zum Download.
Dac? spun un adev?r incomod sunt tratat? ca un trouble-fête . Dac? regret radicalismul sau lipsa de tact de a emite un adev?r nepl?cut, mi se sugereaz? c? sunt la??. Dac? sunt vis?toare sau patetic?, mi se spune c? sunt dep??it?. Când sunt trist? ?i m? ascund dup? masca unei veselii debordante, mi se zâmbe?te insidios: ei, ascunde EA ceva. Când spun în gura mare ceea ce cred, sunt "fichiuit" cu sarcasme. Iar atunci când abordez teme majore, mi se sugereaz? c? sunt expirat?. Nu, nu exist? nici un fel de comunicare. La mijloc sunt, mai degrab?, ni?te savante mecanisme menite s?-?i deformeze faptele, iar, în ultim? instan??????, imaginea, ?i s?-?i taie orice elan, pentru ca, într-un târziu, s? te fac? s? alegi, iar??i, singur?tatea - mam? bun?, aspr?, cald? - în iadul-raiul de fiecare zi. S? te reîntorci în subterana ta mereu acela?i, mereu altul, tu, cel care e?ti ?i devii ceea ce e?ti. Aici e marea judecat?. Între pere?ii acoperi?i cu c?r?i începe cunoa?terea. Restul sunt vorbe, fantezii, toane, divaga?ii, întâmpl?ri m?runte, scurse dinspre realitatea de fum, a c?rei amintire e proasp?t? ?i-atât de vie. Orgoliul, smerenia ?i asprimea îndreptat? împotriva ta î?i vor fi sfetnici. Carnea trec?toare a cui sunt, Doamne? (Aura Christi).

Lieferung aus: Deutschland, E-Book zum Download.
Pentru c? jurnalul de scriitor al Aurei Christi - o parte a acestuia ap?rut ini?ial în dou? volume ( Trei mii de semne ?i Foamea de a fi ) - are circa o mie de pagini, la sugestia editorului, acestea au fost redistribuite în volume. Titlul Trei mii de semne (Editura Ideea European?, 2007) - edi?ie rev?zut? ?i ad?ugit? - a r?mas intact, pe când Foamea de a fi (ed. I-a: Editura Contemporanul, 2010) apare cu titlul Coasta lui Apollo . Publicistica polemic? a fost organizat? într-un volum separat. Am trecut pe lâng? Academie, în a c?rei gr?din? am admirat ni?te castani b?trâni ?i atât de mândri, Doamne, în solitudinea lor, dezvelit? în plin? urbe. Am urm?rit felul în care - ezitând parc? sau nu e decât o prejudecat? - c?deau ni?te castane; auzind pocnetul acela copil?ros ?i grav, care m-a dus cu gândul la o împlinire, apoi la un sfâr?it de drum, m-am oprit locului. Era o zi senin?; sufla un vânt u?or ?i greu, de septembrie târziu, cu ochi întuneca?i. Un septembrie cu cearc?ne de b?trân însingurat. Dup? ce côdea, straniu, nici o castan? parc? nu mai mi?ca; fiecare fruct r?mânea pe locul desemnat parc? în timpul c?derii; da, fiecare castan? avea locul ei, "tiut parc" înainte de a fi slobozit? pe asfaltul aleilor asimetrice sau pe p?mântul împânzit de frunze de un galben putred, uitat, ruginit. Privind acele castane, mi-am dorit ca poemele, eseurile ?i prozele mele s? se bucure de aceea?i, minunat?, întâmplare: fiecare cuvânt s? cad? în pagin? ca un fruct greu, copt, imposibil de urnit, fiecare cuvânt s? r?mân? în textura frazei, ca ?i cum ar fi acolo dintotdeauna. Prin urmare, rolul meu const? în dexteritatea r?bd?toare de a asista cuvintele, a?a cum Iosif - copilul fântânii ?i al norocului - ajuta vântul în gr?dina de palmieri a prietenului faraonului, Putifar. (Aura Christi).

Lieferung aus: Kanada, in-stock.
Daca spun un adevar incomod sunt tratata ca un trouble-fête. Daca regret radicalismul sau lipsa de tact de a emite un adevar neplacut, mi se sugereaza ca sunt la A. Daca sunt visatoare sau patetica, mi se spune ca sunt depa ita. Când sunt trista i ma ascund dupa masca unei veselii debordante, mi se zâmbe te insidios: ei, ascunde EA ceva. Când spun în gura mare ceea ce cred, sunt fichiuita cu sarcasme. Iar atunci când abordez teme majore, mi se sugereaza ca sunt expirata. Nu, nu exista nici un fel de comunicare. La mijloc sunt, mai degraba, ni te savante mecanisme menite sa- i deformeze faptele, iar, în ultima instan a, imaginea, i sa- i taie orice elan, pentru ca, într-un târziu, sa te faca sa alegi, iara i, singuratatea - mama buna, aspra, calda - în iadul-raiul de fiecare zi. Sa te reîntorci în subterana ta mereu acela i, mereu altul, tu, cel care e ti i devii ceea ce e ti. Aici e marea judecata. Între pere ii acoperi i cu car i începe cunoa terea. Restul sunt vorbe, fantezii, toane, divaga ii, întâmplari marunte, scurse dinspre realitatea de fum, a carei amintire e proaspata i-atât de vie. Orgoliul, smerenia i asprimea îndreptata împotriva ta î i vor fi sfetnici. Carnea trecatoare a cui sunt, Doamne? (Aura Christi).

Lieferung aus: Deutschland, in-stock.
Daca spun un adevar incomod sunt tratata ca un trouble-fête. Daca regret radicalismul sau lipsa de tact de a emite un adevar neplacut, mi se sugereaza ca sunt la A. Daca sunt visatoare sau patetica, mi se spune ca sunt depa ita. Când sunt trista i ma ascund dupa masca unei veselii debordante, mi se zâmbe te insidios: ei, ascunde EA ceva. Când spun în gura mare ceea ce cred, sunt fichiuita cu sarcasme. Iar atunci când abordez teme majore, mi se sugereaza ca sunt expirata. Nu, nu exista nici un fel de comunicare. La mijloc sunt, mai degraba, ni te savante mecanisme menite sa- i deformeze faptele, iar, în ultima instan a, imaginea, i sa- i taie orice elan, pentru ca, într-un târziu, sa te faca sa alegi, iara i, singuratatea - mama buna, aspra, calda - în iadul-raiul de fiecare zi. Sa te reîntorci în subterana ta mereu acela i, mereu altul, tu, cel care e ti i devii ceea ce e ti. Aici e marea judecata. Între pere ii acoperi i cu car i începe cunoa terea. Restul sunt vorbe, fantezii, toane, divaga ii, întâmplari marunte, scurse dinspre realitatea de fum, a carei amintire e proaspata i-atât de vie. Orgoliul, smerenia i asprimea îndreptata împotriva ta î i vor fi sfetnici. Carnea trecatoare a cui sunt, Doamne? (Aura Christi).

Lieferung aus: Kanada, in-stock.
Pentru ca jurnalul de scriitor al Aurei Christi - o parte a acestuia aparut ini ial în doua volume (Trei mii de semne i Foamea de a fi) - are circa o mie de pagini, la sugestia editorului, acestea au fost redistribuite în volume. Titlul Trei mii de semne (Editura Ideea Europeana, 2007) - edi ie revazuta i adaugita - a ramas intact, pe când Foamea de a fi (ed. I-a: Editura Contemporanul, 2010) apare cu titlul Coasta lui Apollo. Publicistica polemica a fost organizata într-un volum separat. Am trecut pe lânga Academie, în a carei gradina am admirat ni te castani batrâni i atât de mândri, Doamne, în solitudinea lor, dezvelita în plina urbe. Am urmarit felul în care - ezitând parca sau nu e decât o prejudecata - cadeau ni te castane; auzind pocnetul acela copilaros i grav, care m-a dus cu gândul la o împlinire, apoi la un sfâr it de drum, m-am oprit locului. Era o zi senina; sufla un vânt u or i greu, de septembrie târziu, cu ochi întuneca i. Un septembrie cu cearcane de batrân însingurat. Dupa ce cadea, straniu, nici o castana parca nu mai mi ca; fiecare fruct ramânea pe locul desemnat parca în timpul caderii; da, fiecare castana avea locul ei, tiut parca înainte de a fi slobozita pe asfaltul aleilor asimetrice sau pe pamântul împânzit de frunze de un galben putred, uitat, ruginit. Privind acele castane, mi-am dorit ca poemele, eseurile i prozele.

Lieferung aus: Deutschland, in-stock.
Pentru ca jurnalul de scriitor al Aurei Christi - o parte a acestuia aparut ini ial în doua volume (Trei mii de semne i Foamea de a fi) - are circa o mie de pagini, la sugestia editorului, acestea au fost redistribuite în volume. Titlul Trei mii de semne (Editura Ideea Europeana, 2007) - edi ie revazuta i adaugita - a ramas intact, pe când Foamea de a fi (ed. I-a: Editura Contemporanul, 2010) apare cu titlul Coasta lui Apollo. Publicistica polemica a fost organizata într-un volum separat. Am trecut pe lânga Academie, în a carei gradina am admirat ni te castani batrâni i atât de mândri, Doamne, în solitudinea lor, dezvelita în plina urbe. Am urmarit felul în care - ezitând parca sau nu e decât o prejudecata - cadeau ni te castane; auzind pocnetul acela copilaros i grav, care m-a dus cu gândul la o împlinire, apoi la un sfâr it de drum, m-am oprit locului. Era o zi senina; sufla un vânt u or i greu, de septembrie târziu, cu ochi întuneca i. Un septembrie cu cearcane de batrân însingurat. Dupa ce cadea, straniu, nici o castana parca nu mai mi ca; fiecare fruct ramânea pe locul desemnat parca în timpul caderii; da, fiecare castana avea locul ei, tiut parca înainte de a fi slobozita pe asfaltul aleilor asimetrice sau pe pamântul împânzit de frunze de un galben putred, uitat, ruginit. Privind acele castane, mi-am dorit ca poemele, eseurile i prozele mele SA se bucure de aceea i, minunata, întâmplare: fiecare cuvânt SA cada în pagina ca un fruct greu, copt, imposibil de urnit, fiecare cuvânt SA ramâna în textura frazei, ca i cum ar fi acolo dintotdeauna. Prin urmare, rolul meu consta în dexteritatea rabdatoare de a asista cuvintele, a a cum Iosif - copilul fântânii i al norocului - ajuta vântul în gradina de palmieri a prietenului faraonului, Putifar. (Aura Christi).